Jurnalismul este o astfel de meserie cu multe fațete. Dacă alegi să lucrezi într-o redacție (lucru ce are, clar, avantaje sale – apartenența resimțită direct la un grup cu aceleași interese, împărtășirea reușitelor și împărțirea greutăților ce apar pe parcurs) și nu pe cont propriu, ca freelancer, vei fi una dintre albinele din stup. În jurnalism, asta nu înseamnă o mască de anonimitate. Dimpotrivă, vei putea să te remarci, să creezi ceva ce nu s-a mai făcut, care să te diferențieze de ceilalți din breaslă. Nu te lăsa înșelat de aparențe. A fi jurnalist înseamnă mai mult decît a citi de pe un prompter sau a înfige microfonul sub nasul cuiva ce nu vrea să declare nimic. Tipurile de joburi diferă de la redacție la redacție și de la situație la situație – depinde dacă vorbim de un radio ce emite pe internet, de un post TV național sau de un site personal de știri (da, și aceasta e o formă de jurnalism).

 

 

Pe scurt, trecînd peste partea administrativă, care există în orice firmă – departamente financiare sau de resurse umane – joburile în jurnalism pot avea două direcții: editorială și tehnică.

 

Tipurile de joburi diferă de la redacție la redacție și de la situație la situație – depinde dacă vorbim de un radio ce emite pe internet, de un post TV național sau de un site personal de știri (da, și aceasta e o formă de jurnalism).

 

 

Pe scurt, trecînd peste partea administrativă, care există în orice firmă – departamente financiare sau de resurse umane – joburile în jurnalism pot avea două direcții: editorială și tehnică.

Joburi în domeniul editorial

TV și Radio: reporter (culege informația de pe teren, scrie texte pe baza ei), redactor (scrie texte pe baza informațiilor culese pe teren, propune teme) prezentator, editor, producător (are privirea de ansamblu asupra emisiunii, alege temele de discuție/subiectele dezbătute), documentarist (pregăteşte materiale, caută informaţii care vor fi folosite în reportaj, anchetă, documentar etc),  moderator emisiuni, șef de departament (coordonatorul reporterilor și al redactorilor de pe anumite domenii: social, administrație publică, cultură etc)

 

Presă scrisă: reporter, fotoreporter (construiește reportaje „mute”), redactor, redactor-șef, corector („micro-editor”: se ocupă de corectitudinea gramaticală și verifică greșelile de tipar), editor (are în vedere planul mai general, corectitunea ideilor), cap limpede (face ultima lectură a materialelor, avînd grijă să nu mai existe nici o greșeală), șef de department, documentarist, producător, publisher (are o privire de ansamblu atît asupra procesului editorial, cît și a businessului în sine, asupra trendurilor și a direcțiilor de urmat), editorialist (funcție care, de obicei, îi revine redactorului-șef)

 

Online: structura redacției seamănă cu cea din presa scrisă. Dacă vorbim de un site personal de știri, adesea persoana care administrează site-ul este un om-orchestră.

Joburi în domeniul tehnic

 

TV: operator imagine/cameraman, operator sunet (are grijă de captarea, prelucrarea şi înregistrarea sau emisia sunetului într-un studio), editor imagine/monteur imagine (alege cea mai bună succesiune de cadre, înlătura cadrele inutile – în cazul emisiilor pre-înregistrate), regizor de emisie (este responsabil cu difuzarea emisiunii, de la mixajul video la pregătirea calupurilor de publicitate sau la comutarea imaginii pe mai multe camera în cadrul unei emisii), regizor de platou, care colaborează cu scenograful în realizarea decorurilor, aranjarea publicului, stabilirea unghiurilor de filmare etc, copywriter (concepe promo-urile difuzate în pauze), voice-over (persoana care citeşte promo-uri, naraţiuni pentru filme documentare sau corporate), grafician/animator 2D sau 3D

 

Radio: operator sunet, editor sunet, regizor de emisie, voice-over, copywriter

 

Presă scrisă: secretar general de redacție (responsabil cu DTP-ul, desktop publishing), fotograf, tehnoredactor, grafician

 

Online: web developer, artist grafic/grafician, fotograf, specialist SEO (SEO = search engine optimization; are grijă ca site-ul-blogul de ştiri să apară cît mai sus în ierarhia motoarelor de căutare, prin tehnici specifice), tehnoredactor

 

Joburi asemănătoare, atît editoriale, cît şi tehnice, există şi în agenţiile de presă. Lista de mai sus nu epuizează toate joburile existente în industrie. Există multe resurse pe internet, dar la fel de bine te poţi orienta după caseta de redacţie a unui ziar sau după genericul de final al unei emisiuni.

Nu te descuraja dacă jobul pe care îl cauţi nu este disponibil pe moment sau dacă nu ai calificarea necesară pentru a face exact ceea ce îţi place. Încearcă, remarcă-te şi vei ajunge unde doreşti.

 

Nu eşti singurul care are aşteptări mari, aşa cum vei vedea în următorul videoclip:
So you want to be a journalist?

 

Mult succes!
Denisa Tibeică, vicepreședinte AJO
office@regionaljournalism.ro